Claudiu Manda | Site personal

După mai bine de 18 ore de dezbateri, comisiile parlamentare de buget-finanţe au respins creşterea valorii punctului de pensie, discuţiile generând dihonie chiar între parlamentarii PSD.

Parlamentarii din comisiile reunite de buget-finanţe au respins, în zorii zilei de duminică, propunerea colegilor lor din comisiile de muncă privind majorarea la 45% a punctului de pensie.

Decizia a fost luată la capătul a peste 18 ore de deliberări atât pe marginea bugetului asigurărilor sociale de stat, cât şi referitoare la bugetele unor ministere şi instituţii din subordinea Guvernului. Până se se ajungă la acest vot, au fost discuţii aprinse, care au stârnit animozităţi chiar între membrii PSD. La un moment dat, doi deputaţi PSD, Mugurel Surupăceanu şi Georgian Pop, care au votat împotriva iniţiativei colegilor lor de a se actualiza punctul de pensie cu rata inflaţiei, au cerut reluarea votului pe propunerea de majorare la 45%. Procesul a fost reluat, doi pesedişti s-au abţinut şi propunerea a picat din nou, cu 20 de voturi pentru şi 21 împotrivă. "Ca oameni care ne mai pricepem la economie, am propus actualizarea punctului de pensie cu rata inflaţiei, pentru că, în structura actuală a bugetului, nu se putea majorarea lui la 45%. Nici reducerea CAS cu zece procente nu era posibilă, aşa că am propus patru puncte procentuale", a explicat pentru Gândul deputatul PSD Claudiu Manda, unul dintre cei care s-au abţinut, alături de preşedintele comisiei, Viorel Ştefan. El a ţinut să precizeze că, oricum, votul final va fi dat de plen, unde majoritară este coaliţia guvernamentală.

Potrivit votului final din comisii, punctul de pensii rămâne ca în 2009, nefiind majorat nici măcar cu inflaţia, iar contribuţia la asigurările sociale nu scade nici cu zece, nici cu patru procente.

• Anterior, aceleaşi comisii îşi dăduseră girul, cu o majoritate zdrobitoare (24 de voturi pentru şi numai unul împotrivă), pe bugetul Ministerului Transporturilor, nefiind admis niciun amendament care stipula alocări de noi fonduri sau majorări.

Ministrul Radu Berceanu le-a spus parlamentarilor că la nivelul ministerului se caută soluţii pentru un număr concret de proiecte mari, unde este nevoie să se obţină aprobarea de spaţiu fiscal. "Sursele de finanţare există, spaţiul fiscal ne creează probleme", a spus Berceanu. Spusele sale au fost susţinute şi de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina, care a arătat că spaţiul fiscal nu a permis alocarea de fonduri mai mari, la nivelul necesităţilor. Ministerul ar avea nevoie, pentru următorii trei ani, de un spaţiu fiscal de două miliarde de euro, adică să fie lăsat să cheltuiască această sumă pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni.

• Pentru Ministerul Agriculturii, comisiile au votat o suplimentare de buget cu 2,1 miliarde de lei, de la suma de 9,3 miliarde propusă iniţial. Amendamentul, care fusese propus de comisiile de agicultură, a fost admis cu 21 de voturi pentru, 19 împotrivă şi o abţinere.

• Parlamentarii au aprobat şi o măsură radicală, şi anume interzicerea acordării în acest an, de către companiile de stat, a premiilor sau altor stimulente de ordin financiar sau material.
Măsura se referă la operatorii economici cu capital sau patrimoniu majoritar sau integral de stat sau local şi la filialele acestora. Surprinzător, amendamentul a fost privit cu scepticism chiar de reprezentantul Ministerului Finanţelor, secretarul de stat Gheorghe Gherghina.

Dacă vorbim ca nişte oameni care au o oarecare experinţă în domeniul economic, măcar că ar fi stat prin Comisia de Buget-Finanţe mai mult decât alţii, conştientizam şi noi situaţia de a ajunge la 45% punctul de pensie, ca fiind un efort financiar extraordinar, dincolo de raporturile cu FMI, şi că soluţia s-ar putea să nu fie implementată şi s-ar putea avea o a doua categorie de oameni cărora Parlamentul le face dreptate meritată prin lege, dar realităţile economice nu pot să pună în practic această situaţie.

Eu cred că această categorie socială merită să primeacă banii pentru că este contribuţia lor, cred că nu sunt cei care trebuie să suporte costurile crizei, pentru că în termeni nominali îşi păstrează în acest moment cuantumul pensiei, dar în termeni reali vor scădea pentru că va scădea puterea de cumpărare a pensiei pe care o primesc acum, şi nu sunt cei care trebuie să fie sacrificaţi în condiţii de criză.

Cred că dacă PSD ar fi fost la Guvernare, atunci am fi lăsat alte categorii din administraţie cu resurse mai puţine. Institutul Cultural Român, dacă ar fi după mine, eu l-aş desfiinţa de tot, şi atunci ar fi nişte bani în plus.

Noi, grupul parlamentar al PSD de la Cameră şi Senat, când ne-am retras, am conştientizat această situaţie şi acest pericol şi am venit cu o propunere pe care am discutat-o şi cu grupul liberal, în care spuneam că pensiile să fie indexate cu rata inflaţiei în termeni nominali, ca măcar din acest punct de vedere să nu piardă în termeni reali chiar dacă nu se poate ajunge la acel 45%.

Concluzia comună, împreună cu grupul PNL, a fost că vom solicita actualizarea cu rata inflaţiei pe deoparte, pe de altă parte, că se va renunţa la acele contribuţiie la asigurări sociale cu scăderea de la 10% la 4%. Acestea au fost propunerile comune. Singurele persoane care au votat împotriva acestei propuneri comune ale grupului parlamentar PSD şi PNL au fost domnul Mugurel Surupăceanu şi cu domnul Georgian Pop.

După ce a căzut această propunere s-a solicitat a doua propunere şi anume de a merge pe varianta Comisiei de Muncă, iar noi tocmai de-asta ne retrăsesem spunând că varianta Comisiei de Muncă nu are resurse şi că devenim necredibili.

Realitatea TV, 10 ianuarie 2010